Vechi creatii tehnice, pe teritoriul romanesc
Nu se cunosc numele inventatorilor din timpuri indepartate, ci numai creatiile lor.
Pe teritoriul romanesc, ca si pe cel al altor tari, s-au gasit unelte din piatra, bronz si fier, precum si vase, cuptoare si constructii din timpurile stravechi.
Este cunoscuta o cultura din neolitic, denumita "cultura Hamangia" (a doua jumatate a mileniului V - inceputul mileniului IV i.H.), dupa numele unui sat din judetul Tulcea.
"Ganditorul" si perechea sa feminina, descoperiti la Cernavoda
O tulburatoare figurina, descoperita in anul 1956, la Cernavoda, judetul Constanta, reprezinta un barbat sezand pe un scaunel, care da impresia ca personajul este adancit in ganduri. Figurina este cunoscuta sub numele de "Ganditorul de la Hamangia", nume sugerat descoperitorului ei, de celebra statuie a lui Rodin.
"Cultura Cucuteni" (localitate din judetul Iasi - a doua jumatate a mileniului IV si inceputul mileniului III i.H.) este una dintre cele mai importante vestigii din epoca pietrei slefuite (neolitic).
Ceramica din cultura Cucuteni
Specifice "Culturii Cucuteni" sunt bogatia si varietatea formelor ceramice, cu modele decorative geometrice, colorate in compozitia rosu-alb-negru.
Pe teritoriul romanesc, aceasta cultura a fost raspandita in Moldova si sud-estul Transilvaniei.
Prezentam, in continuare, pe scurt, o sinteza cronologica privind unele realizari tehnice, deosebite, create pe meleagurile carpato-danubiene, de autori anonimi.
"Murus Dacicus" (denumire data de romani) era un zid fara mortar, folosit la marile cetati din piatra, existente pe teritoriul Daciei. Constructia pornea de la unele elemente ale zidurilor de aparare ale antichitatii, avand o structura aparte.
Constructia zidurilor dacice (Murus Dacicus)
Lat de 3 m si inalt de 4-5 m, avea paramente (partile exterioare finite ale unei constructii) din blocuri de piatra, legate, transversal, prin barne solide, de lemn, intre paramente fiind o umplutura de pamant si piatra nefasonata.
Podul de la Drobeta, judetul Mehedinti, construit intre anii 102 si 105 d.H., din ordinul imparatului Traian, de arhitectul si constructorul roman, de origine greaca, Apolodor din Damasc (circa 60 - circa125 d.H.) a "unit" Imperiul Roman cu Dacia.
Podul lui Apolodor din Damasc de la Drob (reconstituire dupa Duperrex)
Podul era lung de 1135 m si lat de 18 m, din care 14 m latime carosabila, si a fost executat din zidarie de piatra (20 de pile si 2 culee), cu suprastructura, platelajul si parapetele din lemn de stejar. Intre ultima pila si culee, erau doua mici viaducte, de asemenea, executate cu bolti de zidarie de piatra, iar la fiecare capat al podului, deasupra culeei, se afla cate un portal impunator. Un picior al acestui pod se mai pastreaza si astazi, la Drobeta Turnu - Severin. Cuptorul inalt, de topit minereu de fier ("Vatra inaltata") - descoperit in 1895 la Valea Caselor, de langa Ghelari, judetul Hunedoara - a fost reconstituit din materiale originale si se afla expus la "Science Museum", din Londra.
Vatra inaltata de la Valea Caselor-Ghelari, judetul Hunedoara
Cuptorul era taiat, ingenios, in stanca, avand forma tronconica, cu diametrul in partea superioara de circa 0,65 m, la baza de 0,33 m si inaltimea de circa 1,8 m; era captusit cu material refractar si prevazut cu un capac si o platforma de incarcare. Niste foale introduceau aerul in partea inferioara, iar tirajul era asigurat cu ajutorul unui canal de fum, inclinat la partea superioara. Dupa unii autori, acesta dateaza din secolul I d.H., iar dupa altii, bazati pe o cercetare mai riguroasa, din secolul IX.
Roata "cu facaie" (cause) (sec. XIII - XIV) este o realizare de varf a hidrotehnicii populare romanesti, "regina instalatiilorhidrotehnice". Are axul vertical si paletele in forma de cause si asigura o eficienta superioara. Aceasta inventie
Roata "cu facaie"(Muzeul Tehnic "prof. ing. Dimitrie Leonida", Bucuresti)
populara, romaneasca, este, ca principiu mecanic, premergatoare turbinei hidraulice, inventata in 1884 de inginerul american Lester Allen Pelton (1829 - 1908). Exemplare originale sunt expuse la Viena, in Muzeul Capodoperelor Stiintei si Tehnicii si Muzeul Tehnicii, la Bucuresti in Muzeul Tehnic "prof. ing. Dimitrie Leonida" si in Dumbrava Sibiului, judetul Sibiu, la Muzeul Tehnicii Populare.
Vagonetul de la Brad este primul vehicul pe sine din istoria tehnicii (unele studii il situeaza in sec.XIV) si a fost folosit la o mina de aur, din Brad, judetul Hunedoara, unde transportul minereului extras se facea cu ajutorul unui vagonet cu roti de lemn, mergand pe un fel de sine de lemn, prevazute cu schimbator de cale (de tipul ac si inima). A doua atestare documentara a introducerii sinelor de lemn este din jurul anului 1550, pentru transportul subteran in galeriile miniere, din Muntii Harz si din regiunea Nurnberg.
Originalul se afla expus, din 1930, la Muzeul Transporturilor, din Berlin; machete ale vagonetului pe sine de lemn se gasesc si la Muzeul Cailor Ferate si Muzeul Tehnic "prof. ing. Dimitrie Leonida", din Bucuresti.
Vagonet cu roti de lemn pentru exploatari miniere (Macheta, Muzeul tehnic "prof. ing. Dimitrie Leonida", Bucuresti)
In "A Short History of Technology" (aparuta la Oxford, in anul 1960), este reprodusa o imagine a acestui robust vagonet de lemn. Bisericile inalte, din lemn (pana la 60 m), din Maramures si Bihor (sec. XIII - XV), sunt creatii unice, in ceea ce priveste tehnica de constructie, numite de specialistii straini "catedrale din lemn". Construite din lemn, fara nici un cui de fier, avand bolti semicilindrice din panouri curbe si chiar cupole cu nervuri, aceste biserici sunt produse reprezentative ale "civilizatiei lemnului" (denumita astfel de istoricii romani V. Parvan si N. Iorga), ilustrata si de alte realizari de exceptie, in tehnica populara, extrem de ingenioase, mai ales in cadrul instalatiilor industriei casnice.
Darsta (piua rudimentara, actionata de o apa curgatoare), in care se bateau postavul, dimia (tesatura groasa de lana-alba), este o instalatie "hidraulica", populara, amintita intr-un document din anul 1441, si anume, darsta din satul Voila, pe Olt, in Tara Fagarasului. Darstele sunt mentionate in documente din Tara Romaneasca, din sec. XVII (pe apa Ramnicului, la Iaroslavesti, din 1604; in satul Bisoca, judetul Buzau, din 1605; la Cazanesti, din 1629 etc.), si din Moldova, in sec. XVII (tinutul Neamt).
Darsta (1) si valtoare (2): plan (a); sectiune verticala (b)
Darstele, ca si pivele, reuseau sa impasleasca tesuturile de lana, prin frecarea si presarea lor intre doi cilindri rotitori si prin lovirea lor cu ciocane de lemn, intr-un mediu umed.
Instalatii hidraulice. Morile de apa pentru macinatul cerealelor, pivele pentru ulei (doinite) si postav sunt mentionate si intr-un document al domnitorului Petru al II-lea (1448 - 1449), din Moldova.
Piua actionata hidraulic
Steaza era o realizare tehnica simpla, dar incredibil de eficienta. In principal, era formata dintr-o impletitura de nuiele, deasupra careia, printr-un jgheab, cadea apa si in aceasta, se dadeau la piua scoartele, panura si alte tesaturi.
Steaza - ca instalatie simpla sateasca - este consemnata intr-un act, din 1473, al domnitorului Stefan cel Mare (1457 - 1504), catre unul dintre supusii sai, caruia i-a daruit "satul Berchisesti, in tinutul Sucevei ...., de la vadul Faguletului, peste Moldova la steaza lui Vlasin si de la steaza lui Vlasin, la gura Balcoaii.
Steaza de pe Valea Bistritei, Moldova
Poduri de piatra. La sfarsitul secolului al XV-lea, in timpul domniei lui Stefan cel Mare, se construiesc primele poduri de piatra, zidite cu "bolta moldoveneasca".
Acest tip de pod se mai pastreaza si astazi la Borzesti, in judetul Bacau. Un alt asemenea pod mai exista si la Cotnari, judetul Iasi.
Podul de piatra construit de Stefan cel Mare la Borzesti, judetul Bacau
Lacate din lemn (sec. XIV ?) aveau "chei" din acelasi material, prevazute cu 3-4 "catei" - mici cilindri de diferite inaltimi - si lucrau pe un principiu asemanator cheilor de tip Yale, de mai tarziu.
Lacat de lemn (Muzeul Tehnic "prof. ing. Dimitrie Leonida", Bucuresti)
Rabojul. In epoca medievala, rabojul era o mica inventie pentru tinerea socotelilor. Era facut dintr-o bucata de lemn, in forma cilindrica sau paralelipipedica, pe care se insemnau, prin crestaturi, diferite calcule, socoteli: zilele de munca, banii datorati, numarul vitelor etc. Utilizarea explozivilor in mine. Prima utilizare a explozivilor, in lucrari miniere (sec. XIII - XIV), este atestata intr-un manuscris din 1395 - 1396, insotit de un desen comentat (manuscrisul in limba latina este pastrat la Biblioteca Nationala, din Paris). Este prezentata folosirea explozivilor, in mine, realizata pentru prima data in tinuturile "dintre Ungaria si Gurile Dunarii", deci in regiunile locuite de romani. Folosirea explozivilor i-a ajutat pe oameni la eliminarea unor grele munci manuale.
Prima exploatare miniera realizata cu ajutorul explozivilor
Albastru de Voronet. Acest durabil si stralucitor colorant a fost inventat (sec. XV - XVI) de "zugravii de biserici", din Nordul Moldovei si Bucovina. Albastrul de Voronet a rezistat, secole, pe frescele exterioare ale manastirilor medievale, moldovenesti. Retetele de producere a colorantilor erau "secrete" si se transmiteau, pe linie familiala, din generatie in generatie. Sute de coloranti de origine vegetala, animala si minerala au fost realizati de tarancile noastre.Aceste fapte sunt consemnate intr-o lucrare istorica, despre Tarile Romane, publicata in anul 1781, la Neuf-chatel, in Elvetia (dupa cum scrie I.M. Stefan). Despre aceste creatii au scris si folcloristii si etnografii Simion Florea Marian, Tudor Pamfile, M. Lupescu.
Vaccinare antivariolica empirica. Medicina populara romaneasca, din epoca medievala, deosebit de inventiva si variata, a folosit, pentru prevenirea variolei, imbaierea copiilor in lapte de vaca, infectat de continutul pustulelor (leziuni ale pielii) de pe ugerele vacilor. I.M. Stefan arata ca aceasta metoda empirica a anticipat vaccinarea introdusa, in anul 1796, de medicul englez Edward Jenner (1749 - 1823). Vechi procedeu de fabricare a potasei. Calatorul englez Robert Bargrave a descris, in anul 1652, metoda moldoveneasca de producere a "potasei". Bazata pe o instalatie specifica, potasa (carbonatul de potasiu, o sare foarte solubila in apa si folosita la fabricarea sapunului moale si apoi, in industria sticlei) se fabrica, folosind ca materie prima cenusa de lemn. Produsul se exporta in Suedia, Polonia si Turcia.
Sursa: www.osim.ro
DE CE E STRIMBA STICLA?
Odata imparatul Frantei Ludovic XIV a fost servit la prinz cu o sticla de vin din colectia vestitului vinificator Jean-Paul Shenet. Vinul era de toata lauda, dar – vai – ambalat intr-o sticla putin cam ... strimba. Imparatul s-a suparat foc si a poruncit ca vinificatorul sa fie adus imediat la palat.
- Ce-i cu sticla asta, de ce e asa de strimba? – intreba Ludovic, aratind cu
degetul spre neobisnuitul «model industrial».
- Pai nu e strimba! Ea se apleaca cu pietate in fata Excelentei Dumneavoastra! –
raspunse spiritualul Chenet.
Imparatul pufni in ris si a ordona ca vinificatorul sa fie premiat. De atunci vinurile de marca Chenet se toarna doar in sticle cu gitul usor strimbat intr-o parte.
Sursa: www.severinform.ru
Sa zimbim putin
Alfa Romeo. Denumirea companiei este legata de Nicolas Romeo, care adunase un capital solid din comercializarea utilajului pentru transportarea materialelor, iar ALFA este o abreviere de la Anonima Lombarto Fabbrika Automobili, companie fondata de el in 1915. Emblema firmei (o cruce rosie pe fundal alb si imaginea unui sarpe cu coroana) a fost preluata din stema familiei de nobili milanezi Visconti. Se zice ca sarpele simbolizeaza balaurul singeros care in secolul V i.e.n. facea ravagii prin imprejurimile orasului Milano si a fost ucis de Umberto, unul din stramosii familiei Visconti. Crucea isi trage originea de pe vremurile primei cruciade (1095 - 1099), la care au participat si luptatori din Lombardia. Multi ani la rind, din 1926, emblema era inconjurata de o coroana de lauri, in semn de omagiu pentru Premiul Mare obtinut la Raliul Mondial din 1925.
Audi a fost fondata in 1909 de catre August Hortsch, indata dupa ce a parasit compania Hortsch Werke, pe care o fondase cu zece ani inainte. Nemaiputind folosi denumirea veche, el pur si simplu a latinizat numele sau de familie, care in germana inseamna "asculta". In 1932 vechii rivali au hotarit sa se uneasca, asociatie la care s-au adaugat companiile "DKW" si "Wanderer", astfel s-a nascut consortiumul "Auto-Union". "Audi" a fost cumparata de "Volkswagen" in 1964, dar emblema a ramas aceiasi - patru inele simbolizind cele patru companii asociate.
BMW e o abreviere de la "Bayerische Motorenwerke", firma aparuta in 1916 ca urmare a contopirii intreprinderilor "Rapp Flugmotorenwerke" si "Otto-Werke" producatoare de motoare avia. Prima emblema, adoptata in 1917, continea imaginea unei elice in miscare. In 1920 elicea a fost stilizata, fiind impartita in patru parti alb-albastre (traditionale culori bavareze). Emblema din zilele noastre, foarte asemanatoare cu cea precedenta, a aparut pentru prima oara pe motociclete si masini in 1963.
Volvo s-ar traduce din latina prin "ma invirtesc". In 1924 Oscar Gabrielson, administratorul pentru vinzari al fabricii suedeze de rulmenti SKF, a creat o noua companie impreuna cu fostul designer de la SKF Gustav Larson. Conducerii SKF i-au placut primele proiecte, celor doi asociati propunindu-li-se un credit pentru producerea primelor 1000 de automobile sub denumirea Jacob. Numele AB Volvo a aparut ceva mai tirziu:
+ 
= 
Mercedes-Benz a fost fondata in 1926 sub denumirea "Daimler-Benz AG", legata de numele a doi pionieri ai industriei automobilistice, Karl Benz (cel ce a creat in 1886 primul automobil din lume cu trei roti avind motor cu benzina) si Gottlieb Daimler (cel ce a creat primul automobil de acelasi fel, dar cu patru roti). Dupa nmoartea lui Daimler in 1909 compania a fost preluata de cei doi fii ai sai.
In 1899 businessmanul, diplomatul si automobilistul austriac Emile Gellineks a cistigat un raliu sub pseudonimul "Monsieur Mercedes", Mercedes fiind numele fiicei sale. Peste un an "Daimler" a acordat businessmanului dreptul de a vinde in Austria si Franta un nou automobil sub marca Mercedes care intre timp devenise atit de populara, incit compania a hotarit sa dea acest nume si urmatoarelor modele.
Cadillac Primul model a fost creat in 1902 si numit in cinstea cercetatorului francez Antouan de la Mota Cadillac cel care in 1701 a intemeiat orasul american Detroit (statul Michigan), una dintre capitalele automobilistice ale lumii. Stema companiei se trage de la vechea stema a familiei Mota. Dunga lata simbolizeaza "briul barbatiei militare", cu care cica erau dotati cruciatii. Lebedele heraldice simbolizeaza puritatea, bunatatea si ferilitatea, precum si "curajul in lupta".
Mitsubushi, una dintre gigantii mondiali, era la inceput o mica intreprindere specializata in transporturi, fondata in 1870 de catre Iataro Ivasiki. Marca reprezentind trei romburi a fost preluata in 1917 din stema familiei Ivasiki si treptat s-a tot simplificat de-a lungul anilor pina a capatat aspectul de astazi. De regula semnul era executat in rosu, culoarea cea mai polulara in Japonia. Potrivit filizofiei companiei, romburile simbolizeaza cele trei prinicipii "Mitsubishi": responsabilitatea fata de societate, corectitudinea in business si consensul dintre popoare in relatiile comerciale.
Nissan este unul dintre veteranii productiei de automobile, ocupind in prezent locul cinci in lume. Avind uzine in 20 de tari de pe toate continentele, compania vinde annual circa trei milioane de masini in peste 170 de tari. Productia a inceput in 1914 cu marca DAT - abreviere de la initialele celor trei fondatori, totodata acest cuvint inseamna in japoneza "ager, viu". Mai tirziu denumirea s-a transformat in Datsun (fiul lui Dat).
Peugeot. Aceasta firma s-a nascut in 1810, cind Jean-Pierre Peugeot si-a prefacut moara din Montbelliard (estul Frantei) intr-o intreprindere producatoare de instrumente si arcuri. Catre mijlocul secolului asortimentul de articole s-a largit, firma producind risnite de cafea, umbrele etc. In anii 80 Armand, nepotul lui Jean-Pierre, a reorientat productia spre biciclete cu roti de lemn, pentru ca deja in 1890 intreprinderea sa produca cel dintii automobil. Productia crestea, astfel incit in 1900 se producea cite o masina pe zi.
Porche a fost numit astfel in cinstea designerului german Dr. Ferdinand Porche, autorul mai multor inventii si inovatii, de exemplu al unui automobil ce functiona cu energie solara (1897). Desi Porche si-a creat o firma proprie de proiectari inca in 1931, abia din 1948 fiul sau Ferry a dat acest nume automobilelor a caror productie a inceput in 1950. Calul de pe emblema a fost imprumutat de pe stema orasului Stuttgart intemeiat in evul mediu pe locul unei crescatorii de cai (orasul se nunmea initial Stuten Garden, "gradina cu iepe"). Dungile rosii si nerge au fost luate de pe stema regatului Wurtemberg, a carui capitala era Stuttgart. Aceasta "stema combinata" a fost lansata in calitate de emblema Porche in 1952.
Renault a fost fondata la sfirsitul anului 1890. Prin 1922 a aparut o emblema sub forma de cerc cu denumirea "Renault" in mijloc fixata pe o plasa intre doua linii orizontale. Semnul era plasat pe claxon, plasa permitind sunetului sa iasa nestingherit. Dupa ce in 1924 s-a decis ca plasa sa aiba forma de romb, respectiv s-a modificat si forma emblemei. Emblema adoptata in 1973 avea culorile galbena, neagra si alba. Emblema pe care o cunoastem astazi, cu suprafata neteda, a intrat in vigoare in 1992.
Rolls-Roys este simbolul "britanismului". Emblema companiei, devenite una dintre cele mai prestigioase din lume, a aparut in 1907. Potrivit unei legende, Charles Roys a vazut emblema RR pe o fata de masa intr-un restaurant si a hotarit sa cumpere fata de masa. La inceput emblema era de culoare rosie, apoi a devenit neagra in 1930 (pentru ca negru si alb erau culori la moda pe atunci, nu pentru ca s-ar fi facut, precum se zvonea, in semn de doliu dupa moartea lui Roys).
Citroen a fost fondata de Andre Citroen la Paris in 1913 si se ocupa la inceput de producerea cutiilor de viteza. Acestea, ca sa aiba un ambreiaj mai trainc, aveau dinti a caror forma aminteau un caprior. Cind Citroen a reprofilat uzina pentru producerea primului automobil de masa din Europa (primul "Torpedo" a coborit de pe conveier in 1919), el a ales "capriorul" rotii dintate in calitate de emblema. Forma si marimea emblemei s-a tot modificat de-a lungul anilor, devenind mai mici.
Emblema firmei create de Enzo Ferrari in 1929 este una dintre cele mai vestite din lume. Calul ridicat in doua picioare a aparut pentru prima oara pe fuzelajul unui avion pilotat de asul italian Francesco Baracca. Culoarea galbena de pe fundalul calului a fost luata de pe stema orasului Modena, in vacinatatea caruia se afla uzina de automobile, iar verde, alb si rosu sint culorile nationale ale Italiei.
Volk inseamna in german popor, iar Wagen vagon, masina. Automobilul a fost conceput in 1934 de catre capeteniile celui de-al treilea reich ca pe o limuzina cit mai compacta. Proiectul a fost elaborat de profesorul Ferdinand Porche. Punind la 26 mai 1938 piatra de temelie a uzinei de automobile linga orasul Vallersleben, la 80 kilometri est de Hanovra, el a anuntat ca masina va avea denumirea KdF-Wagen - Kraft durch Freude Wagen, ad litteram "Forta prin automobil al bucuriei". Cind dupa razboi compania a incaput in miinile autoritatilor engleze, orasul a capatat denumirea Wolfsburg, in cinstea unui castel din apropiere, a carui stema a devenit prima emblema a automobilului - imaginea unui castel si a unui lup (germ. Wolf). Mai tirziu, cind s-a pus problema vinzarilor in strainatate, a fost adoptata o emblema noua - literele V si W in interiorul unui cerc.
Ford a fost fondata in 1901 de catre Henry Ford in cooperare cu faimosul inventator Thomas Edison. Drept emblema a "Companiei de Automobile din Detroit" a fost aleasa semnatura stilizata a sefului firmei, semnatura care astazi se afla in interiorul unui oval. In 1908 a fost lansat primul model "T" - Lizzy". Pina in 1927 au fost produse peset 15 milioane de astfel de automobile, record batut abia peste 50 de ani de catre "Volkswagen". In 1922 si apoi in 1939 au aparut pe lume alte modele Ford, "Lincoln" si "Mercury".
Skoda a fost numita astfel in cinsta lui Emile Ritter von Skoda, care deschisese o fierarie la Plzen pe la sfirsitul anilor 1860, care a capatat amploare si pe la finele secolului trecut producea deja arme, locomotive si alte masini grele. In 1920 firma a pornnit productia de motoare pentru avioane si de tractoare. Primele automobile cu marca Skoda a fost lansate in 1925 dupa contopirea cu vestita firma de biciclete "Lorin & Klement", care la inceputul secolului a avut si o experienta de producere a automobilelor. Drept emblema a fost aleasa o sageata cu aripa, sageata simbolizind tehnologia in contiuna perfectare, aripa - spiritul creator al omului, iar ochiul de pe aripa - vigilenta.
Jaguar a fost creata de William Lyons in 1922 sub o alta denumire in scopul producerii de motociclete si caroserii. Prima emblema reprezenta o rindunica in zbor. Numele "Jaguar" a fost ales in 1935 din peste 500 de propuneri; s-a considerat ca jaguarul e o intruchipare a vitezei, fortei si frumusetii. In septembrie al aceluiasi an a fost lansat primul model, "SS Jaguar", pe al carui radiator se afla emblema rindunicii, insa nu mult dupa aceia a aparut un desen cu cap de jaguar. Dupa razboi firma a renuntat la literele SS, care se asociau cu initialele detasamentelor Schutzstaffel ale lui Himmler, si a adoptat noua denumire de "Jaguar Cars Ltd".
Prima fugura fixata pe capota - un jaguar ridicat in doua labe -, executata din alama metalizata cu crom nu se bucura de mare succes, de aceea a fost inclocuita in 1938 de un jaguar in salt, "stilizat" dupa 1956.
In 1894 firma Louis Brandt & Freres a creat calibrul 19, care se considera pe atunci "ultimul strigat tehnologic". Henry Rickel, simplu functionar al unei banci, a propus ca acestui ceas sa i se de numele Omega, ultima litera a alfabetului grecesc, simbol al perfectiunii si superioritatii.
In 1158 a aparut ordinul cavalerilor Clataura avind drept emblema o cruce formata din patru crini - simbolul regatului francez. Acest semn a fost ales drept emblema a firmei Longines fondate de Ernst Francillon.
Rolex Hans Wilsdorf, fondatorul firmei "Rolex", scria asa despre aceasta marca: "Am incercat sa gasesc un nume usor de pronuntat in orice limba europeana si sa creez un semn care sa-i dea cadranului un aspect fin si elegant". Pina la urma a aparut vestita marca sub forma de coroana cu cinci virfuri si cu perle.
Emblema firmei Ulysee Nardin - ancora - aminteste de premiile primite de companie pentru inalta calitate a cronometrelor marine.
Monograma Jager-LeCoultre este un omagiu adus fondatorilor companiei, Edmond Jaeger si Jacques-David LeCoultre (1903). In urma combinarii initialelor celor doua nume de familie, J si L, a iesit imaginea unei piese de ceas numite encore (in franceza, ancora)
In 1955 Rene Bannvart a pornit o noua productie de ceasuri pe care la inceput a vrut sa le numeasca "Du Parc". In cele din urma insa a fost ales cuvintul Corum, de la latinescul "quorum". Iar partea grafica a capatat aspectul unei chei - cheia de la poarta unui parc imaginar. De altfel, sloganul de astazi al firmei este "Cheia timpului".
Semnul firmei Eterna s-a nascut din particularitatile tehnice ale unui model concret, Eterna Matic. Mecanismul cu pornire auto a fost prevazut din capul locului cu un rulment minuscul. Cele cinci bile aranjate in cerc au si devenit "miezul" marcii.
